COMUNA ALMASU MARE

JUDETUL ALBA

PREZENTARE LOCALA

    Comuna Almasu Mare este situata la periferia sudica a Muntilor Apuseni, in subunitatea Muntilor Metaliferi, invecinandu-se cu orasul Zlatna, din judetul Alba si orasul Geoagiu, comunele Balsa si Buces, din judetul Hunedoara. Ocupand o suprafata totala de 9330 ha, teritoriul Almasului este traversat de la nord la sud de DJ 705, care face legatura intre orasele Zlatna si Orastie si de la vest la est de DJ 705D.
    Prima atestare documentara a satului dateaza din anul 1407 - "Possesia Almas". Satul este mult mai vechi decat prima sa atestare documentara, in sprijinul acestei afirmatii venind uneltele de minerit si materialele de constructie romana, (ce au fost gasite pe raza localitatii si se gasesc in muzeul "Achim Emilian".), galeriile cu inscriptii romane. In punctul "La Cruce" s-au descoperit si cercetat (2001) morminte tumulare din epoca bronzului timpuriu.
    Almasul Mare numara 602 Locuitori, este cntru de resedinta al comunei si ii apartin cele 76 sate.
    Gospodariile comunei sunt in numar de 715, iar populatia este de 1705 locuitori.
    Cel mai adesea gospodariile se pierd intr-o mare de verdeata, doar turlele bisericilor punctand centrul asezarilor, padurile coboara pana aproape in vale unde se contopesc cu pomii fructiferi din gradinile caselor.
    Satul isi intampina calatorul, inca de la intrare, cu Monumentul Eroilor si Troita Minerului. In imediata apropiere, pe o mica colina, intr-un peisaj admirabil, isi inalta turla spre cer Biserica "Buna Vestire" (1418), declarata monument istoric.     Dupa ce parcurgem cca. 400 - 500 m, la iesirea din Almasu Mare spre Geoagiu - Orastie, intalnim muzeul "Achim Emilian", o adevarata oaza de liniste, cultura si spiritualitate. Asezarea dispune de multe locuri legendare: Fericeaua, Grohasu, Citera, Breaza si altele. Tot aici putem vizita vechile lucrari - exploatari miniere "Galeria Toti Sfintii", in apropierea carora putem vizita si biserica din Suseni "Schimbarea la fata" (1822 - 1826). Toate aceste frumuseti sunt desprinse ca dintr-o lume de basm. Pe dealuri rasuna, inca din istorie, fluierul Iancului, iar obiceiurile si traditiile sunt la loc de cinste si fac din acest colt de tara un loc prielnic pentru dezvoltarea agroturismului. Vizitatorul poate fi gazduit in gospodariile taranesti, unde se poate ospata cu mancaruri si bauturi traditionale.

    Cib
    Cibul este atestat din anul 1407, asezat pe valea Cibului. Cai de acces: din DN 74 Alba - Zlatna se continua pe DJ 705 Zlatna - Almas, apoi la 6 km, la crucea din Plai, se desprinde un drum, dupa 4 km ajungem in Cib; A doua cale de acces este din Almas - centru pe DJ 705 D, trecand prin Nadasie, iar de la Crucea din Lunca drumul ne conduce in partea stanga, de unde mai parcurgem cca. 3 km, dupa care ajungem in Cib.
    Satul numara 368 de locuitori care inca isi pastreaza portul popular si obiceiurile traditionale.
    Cibul este o asezare cu multe locuri legendare cum ar fi: Dealul Furcilor sau Paraul Bordeelor.
    In sat putem vizita Biserica "Sfantul Nicolae", monument istoric atestat din 1784, Biserica "Sfintii Apostoli" construita in 1928.
    Arhitectura veche:
    Cibul va avea in curand deschisa pensiunea S.C. "Casa David" S.R.L.

    Cheile Cibului
    Cheile Cibului este atestat documentar in anul 1733, este asezat in partea sudica a comunei, traversat de Valea Geoagiului. Are o populatie de 43 locuitori.
    Cai de acces: din DN 74 Alba - Zlatna se continua pe DJ 705 Zlatna - Almasu Mare, apoi la km 6 de la Crucea din Plai, se desprinde un drum care dupa 7 km, trecand prin Cib, va ajunge in Cheile Cibului. A doua cale de acces: din centrul comunei pe DJ 705 D trecand prin Nadastie, Cib ajungem in Chei, parcurgand cca. 9 km. A treia cale de acces: din culoarul Muresului (DE 60), punctul de plecare il reprezinta halta CFR Geoagiu, de aici prin Bozes, Bacaia, apoi ajungem in Cheile Cibului.
    Pentru iubitorul de munca si frumos, vizitatorul intalneste un relief modelat in calcare. Cheile au o lungime de 1.4 km si fac parte din rezervatia naturala.
    Aici putem vizita: Pestera cu trei guri, Pestera Bisericuta, Pestera fara fund, Gaura Mandrii, Cascadele din Chei, Izvorul Mezotermal, iar pe vechile urme ale schitului de la Piatra Chiliei, cu vrerea Atotputernicului Dumnezeu, se contureaza o noua Manastire care va veghea alaturi de Biserica "Buna Vestire". In aceste minunate meleaguri vizitatorul isi poate gasi loc de odihna, recreere si intarire spirituala.

    Bradet
    Bradet - atestat documentar inn anul 1733, este situat la 5 km de centrul comunei, avand ca drum de legatura DJ 705 D, iar dupa ce parcurgem 4 km, in partea dreapta, se desprinde drumul comunal pe o distanta de 1 km, ce ne duce in acest minunat coltisor de natura. Asezarea numara doar 18 locuitori.
    Pe langa privelistea ce o putem admira de aici, locurile ne imbie si cu desavarsita liniste si frumusete.
Vizitatorul ajuns aici intalneste raritati. "Valea Agatelor", numarandu-se doar doua asemenea locuri in Romania.
    Satul nu are considerat centru, intalnirile se fac doar dupa slujba in fata Bisericii "Adormirea maicii Domnului" construita in sec. XIX, de fapt fiind stramutata in alta asezare din zona. Materialele de constructie trag in jos vechimea in timp. In fata bisericii intalnim o raritate: "Scaunul de Judecata".
    Dupa ce vizitam aceste frumuseti si unele gospodarii, inca destul de arhaice, nu vom parasi satuletul inainte de a vizita "Colectia muzeala Gavrila Mirela".

    Almasul de Mijloc
    Almasul de Mijloc este atestat documentar in anul 1511, este traversat de DJ 705, care face legatura intre Zlatna si Orastie si are o populatie de 230 locuitori. In centrul satului putem vizita Biserica "Sfintii Arhangheli", construita in anul 1975-1976 pe locul fostei biserici din lemn, construita in sec XVII.
    Pe Valea Caselor se poate vizita o casuta mocaneasca, acoperita cu paie, construita la sfarsitul secolului XIX.
    Iubitorul de natura poate vizita pesterile de la "Colt": Pestera barlog, Pestera de la Ceryeju, Pestera la Seci si Pestera de la Groapa Parosii.

    Nadastie
    Nadastia este atestata documentar in anul 1321. Satul este asezat pe valea Almasului, fiind traversat de DJ 705 D si numara 196 locuitori. Aici putem vizita Biserica cu hramul "Sfantul Gheorghe" atestata in anul 1845. Tot in centrul satului se afla Scoala cu clasele I - IV, loc pe care a fost asezata scoala unde a invatat cele 4 clase primare Dr. Ing Beca Titus Benjamin. iubitorul de natura si drumetie poate fi condus pe o poteca spre Poienita, apoi pe cele 7 coline.

    Glod
    Glodul este atestat documentar din anul 1418, asezat pe valea Almasului, avand cale de acces din centrul comunei, parcurgem 5 km pe DJ 705 D, trecand prin nadastie, apoi ajungem in glod.
    Satul are o populatie de 248 locuitori. Vizitatorul ajuns aici poate urca pe un plaisor pentru a vizita Biserica "Sfintii Arhangheli", atestata in anul 1840. Din centrul satului, alaturi de Valea Almasului, avem drumul ce ne calauzeste pana in Cheia Glodului, parcurgand o distanta de cca. 1.5 km.
    Cheia Glodului este rezervatia naturala, aici putem vizita legendarele pesteri cum ar fi: Pestera Zidita, Pestera Fecioarelor, Pestera cu doua guri, iar la Ruptura, intr-un peisaj admirabil, avem urmele vechilor asezaminte monahale (Schitul din Cheia Glodului), iar de la stramtura, tinand firul apei pe o poteca destul de anevoiaosa, dupa ce parcurgem cca. 500 - 600 , in partea dreapta intalnim "Izvorul Tamaduitor".
    Aici la Ruptura, freamatul apei si cantecul pasarilor incearca sa tulbure putin linistea.